de Nora Vasilescu
piatra cubica ne iese din caldaram
si turnurile ni se inclina
bancile se scufunda incet sub zapezi
se sparg intr-adins telefoane de frig
luna-n seara asta e tare, iubire
sub stersini se tulbura gropile vechi
fatade se scurg in fasii
umbre de cosuri se-ndoaie pe rand
se trece februarie-n noroaie
luna-n seara asta e tare, iubire
|