Facatorii de case

Ea nu se afla azi in nici un sat,
O rezidesc din lacrimi si nestire,
Mi-e dor de casa mea din amintire,
Care-a plecat si ea, cand am plecat.

Batranii mei se afla in pereti,
Sau vitele ii calca in copite,
Mi-e dor de casa mea pe negandite,
Mi-e dor de dorul fostei mele vieti.

Baiatul meu zideste el, acum,
Naluca-nlacrimatei sale case,
Un pumn de var in zid si altu-n oase,
Stau, el si casa, in acelasi fum.

Si iata-l, pune mana pe pamant,
Si nu se joaca, sta si se ridica,
Si carnii mele i se face frica,
In clipa cand atat de-aproape-i sunt,

Incat baiatul meu si-al nimanui,
Iubindu-si fiul si uitandu-si tatal,
Inca mi-e dor de casa mea, cand iata-l,
El ma zideste-ncet in casa lui.

Si carnea mea, fiindu-i dor mereu
De-o casa ca un fulgerat de apa,
Tarana e si viata mea e groapa
Langa-naltarea lujerului meu.