|
GRADINA UITATA
|
|
de IOSIF CARAIMAN
FEMEIE
cu toata inima te-am iubit eu
“nu te atinge de ea” - voia
tatalui meu - te mangai inca
si-acum
ca pe o raza de departe. apropie-te
ucenicii dorm. doamne
indeparteaza paharul acesta de la mine ma voi ruga si
vei plange ei
inca mai greu somn seceri-vor. vad
fiecare clipa. in curand
cu toata carnea voi striga de durere.
pe tine
te rog sa ma ierti. saruta-ma si
du-te
ma asteapta mainele
si cei dintai ce vor intinde mana. FA PAINILE.
*
FIINDCA TIMPUL ERA BOLNAV SI MURISE
el i-a spus cu o mare iubire: putrezeste si invie
si urmeaza-i pe oameni cum graul ii urmeaza!
apoi s-a facut liniste si ceasul a batut ora
douasprezece
POATE ERA NOAPTE POATE ERA AMIAZA
|
Pune poezia GRADINA UITATA pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.
Poezii despre:
|
|
Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca ) |
Mari poeti romani | Alexandru Macedonski Alexandru Vlahuta Ana Blandiana George Bacovia George Cosbuc George Toparceanu Grigore Vieru Ion Barbu Ion Minulescu Ion Pillat Lucian Blaga Marin Sorescu Mihai Eminescu Nichita Stanescu Nicolae Labis Octavian Goga Stefan Octavian Iosif Tudor Arghezi Vasile Alecsandri Vasile Voiculescu |
|
|