Interior

de Nicolae Macovei
 
cuvintele sunt mici ventuze
am sa cumpar un top de hartie
                dar ma uit in oglinda
                si surad
 
maine precis cerul se va termina
                la capatul strazii franklin
 
iata: cineva cronometreaza cum umbrele
se maturizeaza in statia
                de autobuz
 
fiecare vorbeste cu ziarul lui
 
prin fereastra ramurile copacilor
                asteapta o adiere
iar norii cad direct pe asfalt
                cu proaspata lor inexistenta
 
cred ca fiecare dintre noi valoram

                cat zidul de vizavii
sau poate chiar mai mult