de Francisc Doda
Intuneric din mainile mele
se scurge pe pomii din jur
Sprijinita pe pervaz
o umbra de copil
Gandacii dospesc de uimire
de ce oare e bruma pe drum?
Reflexul parca decolorat
smulge perciunii rasului meu
Rascrucea-i ranita
de trei vanturi caprui
ce trag cu ochiul la cina tarzie
calariti, goi
pe umeri, pe solduri
la calcaiul meu
buba e moale printre copite
si adormiti devreme
pareri de rau.
|