de Ioana Ieronim
pustia coborata adanc in celule
speranta mutata pe scripeti la deal
zeii la marginea habitatului
lanturi logice intinse la soare
pe gard
oase ariene ce contin Theatrum Mundi,
pe fragmente
daca privirea e ultra-scurta si auzul
nu pricepe mai nimic din cate
sisteme de alarma ingroasa universul
strapontine totusi exista
catre o Lume Interioara
|