de Nicolae Macovei
s-a incheiat inca o zi
in care mi-am facut datoria
ma straduiesc sa fiu calm
sa urmaresc pana la capat
procesul lui kafka
zgomotele se intersecteaza
cu miscarile teodorei
dincolo de stralucirea veiozei
nu se distinge nimic
sunt obosit din cauza prafului
ce s-a asezat pe cartile
din biblioteca
poate judec prea aspru trecatorii
ce propaie pe trotuar
ar trebui sa apreciez mai mult
bunatatea arborilor
din parcul de vizavii
mi-ar trebui o eliberare totala
de orice gand
pur si simplu sa urc cu teodora
pe terasa iluminata de luna
si sa nu mai spun nimic