de Nicolae Popa
Este iarna si de aceea sa vi se bage la cap ca alti regi se
vor apleca timid peste acel colac de pustoaice sterpe si
obosite care urla sa se deschida poarta parului meu, unde
asteapta o la fel de obosita ghilotina, Dumnezeu sa imi
ierte firele ce albesc precum gandacii falsi - prea multi la
numar pentru o mogaldeata de injughiat, ceea ce
inseamna ca menajera ar trebui sa falfaie ascutind intruna
un imens creion de caramida, mai ales acum cand cineva
din alta memorie trimite milioane de tancuri sa ia cu asalt
un langos uitat de uica patru pe capra de taiat lemne, de
aceea ar fi o crima sa va holbati, Seniori, - parul meu e un
vulpoi batran!
|