Floare rosie cu petale vi,
Tu iubirea te rog sa o reinvi,
Te mai rog sa nu te ofilesti
Si frumusetea sa o infloresti;
Caci pretioasa esti in lume,
Fericire ascunsa in valurile cu spume
Acum ai venit si acum ai plecat,
Lasandu-mi sufletul intristat
Esti aidoma vantului,
Nu te supui timpului
Toti vorbesc fara rost,
Cuvinte fara niciun prisos
Toti se vad mari zei,
Crezand ca lumea sta in ei,
Toti cred ca stiu ce e dragostea
Cand nici nu au auzit de ea,
Toti vor sa fie mari imparati,
Cand ei de suflet sunt instrainati,
Asadar tu gingasa floare
Indreapta-ti petalele spre soare,
Imprastie in zare a ta mireasma
Sa vestim dulcea primvara.
Crusitu Georgiana
|