Totul are un inceput
Chiar si pentru un inger decazut,
Totul are un sfarsit
Chiar si pentru un inger sfintit.
Un lucru e cert,
Uneori totul pare inert,
Traieste fiecare clipa
De timp nu face risipa,
Fiecare secunda e pretioasa,
Gandeste-te ca peste o secunda
Sau poate chiar o ora
Tu nu vei mai fii
Nu ai de unde sa o stii,
Spunce celor dragi:va iubesc
Si nu o sa va parasesc,
Fa ceea ce vrei
Numara pana la trei
Si nu mai sta pe loc
Viata e ca un joc,
Gata mereu sa te incolteasca
Dar poate si sufletul sa ti-l infloreasca,
Uneori totul pare atat de confuz
Incat te faci un ursuz,
Fa-te mut cand esti criticat
De cei a caror suflet cu venin este infectat
Fa-te surd cand esti certat pe nedrept
Tu trebuie sa fii al fericirii adept.
Nu-ti fie teama de nimic,
Pentru ca totul este atat de mic,
Oh!furnici de oamneni
Ce uita de ai lor semeni,
Atat de marunti suntem
In acest Univers imens.
Nu te lasa prada in ghearle mortii
Dar nici in cele ale sortii
Tu esti cel care
Decizia la el mereu o are,
Nimeni nu te obliga
Desii unii de ale tale decizii se oftica,
Inveninat cu viata
Uneori te simti slab ca o ata,
Dar tu esti cel care rezista,
Mereu o alte cale exista,
Nimic nu se sfarseste,
Desi o floare se ofileste
Samanta ramane si o alta floare creste
Se intinde spre inalte creste;
Ai mereu o intrebare
Si care este ea oare?
Vrei sa stii rolul tau
Ce-i bine si ce-i rau,
Raspunsul se afla la tine
Nicidecum la mine,
Eu am raspunsul meu
Nu este chiar asa greu,
Asculta-ti vocea inimii
Si raspunsul il vei gasi;
Aripi frante in zbor
De clipe frumoase tie dor,
Ai vrea din nou sa fii copil
Uneori te simti atat de umil,
In fata acestui joc
In care totul depinde de noroc,
Dar depinde de tine
Depinde si de mine,
Tu si eu avem cheia
La noi se afla solutia;
Nu ai cum sa fii mereu bun
Pentru ca o sa fii luat de nebun,
Mereu sa fii la limita
Ca altfel o sa fii al rechinilor tinta.
Nu mai am cu ce sa scriu
Ale mele unghii
Zgarie parca un sicriu,
Unde se afla ura lumii
Acolo zace moarta
Si ce n-as da la schimb
Ca pe veci sa-i inchid poarta
Sa nu se mai bage in al nostru destin,
Dar nu pot,
Si parca nimic nu mai suport
Eu nu mai am atata forta,
Incat sa tin aprinsa aceasta torta.
|