(A vorbi)
• Vorbeste putin, asculta mult.
Proverb albanez
• Pasarile se prind de pi-cioaro si oamenii de vorbe.
Proverb indian
• Sa stii mult, sa spui putin.
Proverb italian
• Cum e omul, asa e si vorba. Qualis vir, talis oratio.
Proverb latin
• Cine vorbeste seamana, cine asculta culege.
Proverb persan
• Si binele si raul din vorba izvorasc.
B • Vorba putina si mincarea putina nu strica niciodata.
• Cine vorbeste multe ori stie multe, ori minte multe.
• Ori te porti cum ti-e vorba, ori vorbesti cum ti-e por¬tul.
• Vorba dulce / Mult aduce.
VUKBA
• O vorba i-a scapat / Si-a fost spinzurat.
• Vorba multa, saracia o-mului.
• Omul se cunoaste din vorba sa si nuca cea seaca din usurinta sa.
• Intii te gindeste si apoi vorbeste.
• Dupa vorba se cunoaste omul.
• Stiipineste vorba pina nu ai voi bit.
• De vorba buna nu te doare gura.
• Cu vorbe placute inmul¬testi invatatura.
• Pomul dupa poame, omul dupa vorbe se cunoaste.
• Vorba cu dulceata, din gura sa-ti iasa.
• Pasarea so prinde cu gra¬unte, omul cu vorbe frumoase.
• Vorba de om sarac ni¬meni n-o asculta, fie cit de scumpa.
• O vorba buna stinge focul mai curind decit o bute cu apa.
• Vorba cind scapa din gura, ca piatra cind scapa din mina,
nici cum o mai poti opri.
• Numai cu vorba /Nu se face ciorba.
• Cind iti lipsesc mijloacele de a ajuta pe oarecine, raspunde-i
cu vorba dulce, ca multumit se duce.
• Cind vei vorbi pune-ti trei lacate: la inima, la git si
la gura.
• Cind nimeni nimic nu va vorbi de tine, mai bine sa te ineci.
• Cind altul graieste nu-i lua vorba din gura, ci asteapta mai pe
urma.
• Acela vorbeste mai bine, cel ce graieste spre apararea celui nevinovat.
• Cine spune multe spune mai putin decit cel ce tace.
• Vorba de rau fuge ca glontul, iar cea de bine se inna¬moleste.
• O vorba rea raneste mai mult decit o sabie ascutita.
• Vorba rea merge ca ful¬gerul.
• Vorba de rau mai lesne se crede.
• Nu vorbi neintrebat.
i • A sti omul sa asculte si :; bine sa raspunza, cel mai mare dar .;
ui vorbei.
) S • Iubeste a vorbi mai des cu cei mai batrini, ca purtarea sa
inveti.
• Vorba in zadar mai multa paguba iti aduce.
• Vorba pentru tara ta, cea mai si inta vorba dupa datoria ta
o Vorbe de necinste nicicum se cuvine nici sa auzi acum a grai; si cind
auzi pe altul fa-te ca nu auzi
• La vorba sa nu te sfiesti, dar nici sa te pripesti, nici sa te obraznicesti.
• Cine mult vorbeste putin foloseste.
• Si vorba si tacerea si una si alta, la vremea lor, mult folosesc.
• Vorbitorii seamana, tacutii recolteaza.
Proverbe romanesti
• Cine vorbeste vinde; cine asculta cumpara.
Proverb general
• Cine spune ceea ce-i place aude ceea ce nu-i place.
AL CB U, Fragmente.
o Cine stie sa vorbeasca stie si cind trebuie sa vorbeasca.
ARHIDAMIDAS DIN SPAR¬TA, citat de Piutarli In Vieti paralele.
• Despre tine insuti nu tre¬buie sa vorbesti decit rareori
si cu cuvinte bine cintarite.
• Vorbele care ating pe altii trebuie sa fie intrebuintate cu zgircenie.
FRANCIS BACON, Eseuri: Despre conversatie.
• Nu trece peste vorba celor batrini, ca si ei au invatat
de la parintii lor.
• Pregateste cuvintul tau si asa vorbeste.
BKN-SIRAH, Cartea Intelep¬ciunii, ,; , .
• Este urit a vorbi despre tine insuti, mai ales atribuindu-ti merite
care nu corespund realitatii si imitind pe militarul fanfaron, in
risul celor ce te asculta.
CICERO, Despre indatoriri, I, .
• Trebuie sa ne ferim cu
desavirs ire de vorbirea necuviin¬cioasa si sa oprim cuvintul
celor ce o fac, cu o privire mai serioasa si cu intoarcerea fetii sau
cu ceea
h
ce su zice neluarea in goarna, ade¬sea chiar cu un cuvint aspru.
CLEMENT ALEXANDRINUL, Pedagogul, II, o.
• Vorbele fiind usoare nu te pot lovi; faptele insa te ranesc si
chiar te ucid.
V. CONTA, Opere complete, p. .
• Este un semn de prea mare ambitie sa vorbesti despre toate, dar sa nu
vrei sa asculti sa ti se vorbeasca despre nimic.
• Vorba putina, iata po¬doaba unei femei.
DEMOCRIT, Fragmente, ; .
• De vorbiti ma fac ca n-aud,/ Nu zic ba si nu va laud.
M. EMINESCU, poezia De vorbiti ma fac ca n-aud.
• De vrei sa auzi bine de tine, invata-te a vorbi bine do altii.
• De la vorba buna treci la fapta buna si in curind vei ajunge
sa auzi bine de tine.
EPICTET, Fragmente, ; .
• Cu cei in virsta trebuie sa vorbesti respectuos si in
putine
cuvinte; cu cei du aceeasi virsta prietenos si cu blindete.
• E nepoliticos sa intrerupi pe cineva care vorbeste, inainte
de a termina.
ERASM, Buna-cuviinta pentru copii, p. ; .
• Vorba vindeca minia.
ESCHIL, Prometeu, .
• Nu spune tot ce stii, tot ce datorezi, tot ce ai si tot ce poti.
B. FRANKLIN, Almanahul sarmanului Ricliard, anul .
• Cel care, intr-o societate, vorbeste mult, fara a maguli pe auditorii
sai, produce scirba.
GOETHE, Maxime si reflectii.
• intelepciunea cea mare nu sta intr-o vorba de dojana, ci
intr-o vorba care, fara sa-si bata joc de nenorocirea omului, sa-l imbarbateze.,
sa-i dea curaj.
N.V. GOGOL, Taras Bulba, VII.
• Aceasta sa fie fie grija do fiecare clipa, de a nu vorbi nici¬odata
in superlative, spre a nu se departa de adevar si spre a nu ne injosi
inteligenta.
• Vorbeste ca intr-un testa¬ment: cu cit mai putine vorbe,
ou atit mai putine procese.
VORBA
• Cine vorbeste lucruri role va auzi mereu si mai rele.
• Vorbeste fiecaruia in limba lui.
BALTASAR GRACIAN, Ora-
¦ colul manual al intelepciunii
In viata, ; ; ; .
• Vorba zgircita e-adeva-rata comoara; Farmecul ei si mai mare-i,
cind stie masura sa tina.
• Daca tu vorbesti de rau pe altul, sa nu te miri ca vei auzi vorbindu-se
de tine si mai rau.
HESIOD, Munci si zile, -— , .
• Baga de seama ce vorbesti si cum vorbesti.
G. IBRAILEANU, Privind viata.
• Vorba buna si zimbetul si fapta binefacatoare sint raze
ale soarelui rasfrinte in sufletul omului.
• Nu intrerupe niciodata vorba celui ce se bucura si nu lasa sa
se reverse niciodata durerea celui intristat.
N. IORGA, Cugetari, p. ; ; • Sa vorbesti numai in doua imprejurari:
sau cind stii ceva sigur sau cind esti nevoit; numai
in aceste doua cazuri cuvintul este preferat tacerii, in orice
alt caz, e mai bine sa taci decit sa vorbesti.
ISOCRATE, Sfaturi catre De-monicos.,
• Vorbiti, dar si taceti, atunci cind este de trebuinta.
• Vorbirea si tacerea sint necesare in viata noastra de tot¬deauna.
KOMENSKY, Scoala materna, IV c; IV h; IX.
• Rareori se caieste omul ca vorbeste putin, si foarte adesea ca vorbeste
prea mult.
• Cel care vorbeste putin are numai de cistigat; se presupune ca
este inteligent; iar daca este cu adevarat, se presupune ca este foarte inteligent.
^
LA BRUYERE, Caracterele XI, ; XII, .
• Este bine sa vorbesti si mai bine sa taci. Dar amindoua sint
rele cind sint exagerate.
LA FONTAINE, Fabule, VIII, .
• Vorbesti putin cind vani¬tatea nu te face sa vorbesti.
• De obicei vorbim de rau mai mult din vanitate, decit din
rautate.
LA ROCHEFOUCAULD, Re¬flectii sau sentinte si maxime morale, ; .
• Mania de a intrerupe pe cineva cind vorbeste este unul din
semnele cele mai evidente ale unei educatii deficitare. Aceasta mai denota si
o totala lipsa de respect, care jigneste.
J. LOCKE, Citeva cugetari despre educatie, .
• Deprinde-te sa fii atent cind vorbeste cineva si transpu-ne-te,
pe cit este cu putinta, in sufletul vorbitorului.
MARC AURELIU, Catre sine Insusi, VI,
• Vorba si fapta care tulbura linistea casniciei e o sageata inveni
nata, ale carei urme ramin in trupul si sufletul copilului tau.
S. MEHEDINTI, Alta crestere,
Scoala muncii, Ed. VH-a, p.
.
• Ciad vorbesti nu se cade sa vorbesti cu vorbe inalte si tru¬fase,
ca aceasta este impotriva intelepciunii.
SAMUIL. MICU, Scrieri filozo¬fice: invatatura puliliceasca, V, .
• Orice om poate vorbi po¬trivit adevarului, dar putini oa¬meni
pot vorbi cu rinduiala, cu intelepciune, cu dibacie.
MONTAIGNE, Eseuri, III, .
• Vorba trebuie intrebuin¬tata acolo unde rostirea ei aduce
folos si se intipareste pentru tot¬deauna ca o culoare pe stofa alba.
PANCIATANTRA, I, .
• Vorba-si are si ea vremea, ei/Iar nu s-o trintesli cind
vrei.
ANTON PANN, Despre vor¬bire.
• Din vorba se face fapta si din fapta vorba.
ANTON PANN, Despre vort.ire iarasi.
• Vezi birna din ochiul tau/ Si nu vorbi pe altul de rau.
ANTON PANN, Despre cusu¬ruri si urlciuni.
• Daca oamenii ar sti ce se vovbestc unul despre altul, n-ar mai fi patru
prieteni in lume.
• Nimeni nu vorbeste de noi, iu prezenta noastra, cum vorbeste in absenta.
• Daca vreti ca lumea sa va vorbeasca de bine, nu vorbiti voi insiva
de voi.
PASCAL, Cugetari, II, ; IV, ; VIII, .
e Vorba ce n-ai spus-o se mai poate spune, dar cea spusa nu so mai poate lua
inapoi, caci s-a raspindit si s-a revarsat.
• Sa nu pierdem din vedere ca oamenii scurti la vorba si cu tilc, sint
mai admirati, mai iubiti, si par mai intelepti decit acesti usuratici
limbuti, care n-au nici un friu la vorbe.
PLUTARH, Despre limnutle, ; .
• Corabierul vorbeste de vinturi, plugarul de taurii sai, ostasul
de rani si pastorul de oile sale.
PROPERTIU, Elegii, II, .
• Vorba e intotdeauna mai indrazneata decit fapta.
Stets die Sprache kerker als die That.
SCHILLER, Die Piccolomini, I, .
• Nu e decit o cale pentru a-;i arata cineva inteligenta sa prostilor
si nebunilor: sa nu le vorbeasca.
SCHOPENHAUER, Viata, amorul, moartea, p. .
• Cel care vorbeste adesea se caieste; cel care tace, niciodata.
SIMONIDE, citat de Plutarh In Despre limbutie.
• Poti sa-ti qperi principiile si parerile cu o deosebita simpli¬tate
fara sa fie nevoie de vorbe tari sau de atitudini arogante, caci uneori vorbele
sint adevarate lovituri, care provoaca rani greu de vindecat.
S. SMILES, Ajuta-te singur, ed. IV-a, p. .
• Cei nechibzuiti la vorba sint ca impunsaturile de sabie.
• Cit e de buna o vorba spusa la locul ei.
SOLOMON, Prov.rbe, , ; , .
• Viata sa nu-ti contrazica vorbele.
PUBLIUS SYRUS, Sentinte.
• Vorbele zboara, cele scrise ramin.
Verba volant, scripta manent.
TERENTIU, Andria I., ,
Vezi si: Cuvint, Discutie, Gura, Limba.