Mama mea are parul nins,
Tanara, candva, s-a urcat pe catedra.
Patruzeci de ani a tot dascalit,
Pana cand un fapt ciudat, s-a-mplinit:
Zapezile de creta de parul ei s-au prins.
Pe-obrazul ei ca fila de dictando liniata,
E toata viata configurata.
Ea are cataloage-n amintire:
Din cand in cand ca-n vis le da citire.
Citeste-un nume, vede-un chip, tresare:
L-a intalnit mai ieri, pe strada -
E om marc
Atunci zambeste sub peruca de zapada Pe care timpul, vechiul perucher, I-a asezat-o coborand un nor din cer.
|