N-ai dezmierda, de n-ai sti sa blestemi,
surad numai acei care suspina,
de n-ai fi ras, n-ai fi stiut sa gemi,
de n-ai fi plans, n-ai duve-n ochi lumina.
Si daca singur rana nu-ti legai
cu mana ta n-ai unge rani straine,
n-ai jindui dupa un colt de rai,
de n-ai purta un strop de iad in tine.
Si nu te-nlti in slavi daca nu cazi
cu fruntea grea in pulberea amara,
iar daca-nvii in zambetul de azi,
e c-ai murit in lacrima de-aseara.
|