Va privesc prinse zdravan de glezne cu nituri,
Fac pas, va aud zornaind fieraria,
Crancen ma simt priponit de garnituri,
Asa m-a legat de ea vesnicia.
Ma culc, ma ridic, sun din carne, din oase,
Painea mea suna, apa mea suna, somnul meu suna,
Parca intreg sunt facut din fier si furtuna
Pe nicovala si sub baroase.
Ca lupii ma rupeti, ca iadul ma frigeti,
In tipatul vostru satana ma striga . . .
In rarunchi, in plamani, catusa mi-o-nfigeti,
Pana si-n inima am o veriga . . .
Lanturi, va pipai cu ura zangatul groaznic . . .
m-ascund, ma ingrop, nu scap de teribilul sunet . . .
si totusi, v-am mai purtat altadata fierul napraznic,
sunetul vostru in trup mi-a ramas ca un tunet.
Lanturi, lanturi, imi amintesc de voi foarte bine.
Departe, departe, in plumbul topit al amiezii
Tot voi m-ati legat de grozave ardezii,
Vulturi de foc sa rupa aschii din mine . . .
|