De-aici 'nainte, vremea se masoara
cu trudnicile tale oseminte,
si veacul care curge peste tara
incepe din cenusa ta fierbinte.
Mergi printre noi cu sfanta-ti moarte vie,
ne tamaiezi cu marea ta tacere
Mormantul tau e numai inviere,
prin tine luminam de vesnicie.
Prin tine bem, setosi, din Mantuire,
prin tine doar, ne-am curatit de zgura
Izvor ne esti si cina si zidire
si patrafir si cuminecatura
Esti azima pe care'n plans o cere
inima noastra pururea flamanda.
Esti drumul nostru catre zari de miere,
esti perna pentru tampla fumeganda
Esti ruga Tarii pentru biruinta,
mistria noastra'n aur ferecata,
dalta de foc infipta in credinta
Mormantul tau e viata noastra toata.
Venim langa tarana ta iubita,
si umbra ta, prin smirna si balade,
ne-atinge cu plutirea ei sfintita
si se preschimba'n torte si in spade.
Cu duhul tau -mireasma de gradina-
ne miruim, sub zambet de icoane.
Culegem din mormantul tau lumina
si ne spalam obrajii de prigoane.
Luam un pumn de lut din groapa sfanta
si-l punem pe vechi rani de inchisoare;
si ranile din noi tresar si canta,
se fac medalii si zambesc in soare
Dar de-or veni, candva, cu pasi usarnici,
la groapa ta, miseii si viclenii,
si se vor bate'n piept cu pumni fatarnici,
slavind lumina sfintelor vedenii,
Mormantul tau, gemand, sa se ridice
si duhul tau, tasnind din vesnicie,
intr'un napraznic fulger sa despice
pangaritoarea lor nimicnicie !
|