Cantec

Vezi toate poeziile poetului
Pentru Carmen



N-am vrut intai sa te stiu
si tare tarziu
ti-am zis
Te iubesc.

Acum esti cantecul meu
suprafiresc
iscat nu stiu cum
intr-o feeric-nebuna
noapte cu flori, cu roua curata
si luna.

Iar eu insumi
sunt un picur de apa salcie
(cad? nu cad?)
atarnat patimas de buzele tale
osciland intre spaima nebuna
si fara de seaman tarzie bucurie.
Rogu-te, soarbe-ma!
Ori arunca-ma, chiar acum, la pamant.

Parfumate, agale
se piaptana suvite de vant
in cetini de brad,
alintat descantand -
ca-n degetele mele vibrande
pletele tale.

Cum te-ai prelins
la mine-n suflet si m-ai invins?
. Abia pleci si iarasi mi-e dor!

Langa tine
presimt
ca se moare tare usor.

Comentarii

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia Cantec pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.



Poezii despre:

Primavara

Toamna

Iarna

Iubire

Bucurie

Viata

Flori

Boala

Singuratate

Frica

Scoala

vezi mai multe

Politica de confidentialitate



Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani