Seri de toamna, tamaioase,
Cand femeile-s frumoase
Cum n-au fost de cand se stiu,
Seri de miere si de sange,
Cand vazduhu-ntreg se strange-n
Clar clestar si fum salciu;
Seri cu turle de carbune
Si covor cromat ce spune
Pasilor pierduti povesti,
Seri iscate din unirea
Gliei cu nemarginirea
Si atat de pamantesti;
Seri oftand sonor si dulce
Dupa azi care se duce
Sa se-alature de ieri,
Lanced revarsati pe lume
Presimtiri fara de nume,
Alintate, blande seri.
|