Nu spune ca vesnic vei trai,
Ce-ti e pe plac tu totul vei primi,
Sunt zile, nopti in care in capcana poti sa cazi,
Iar moartea e aproape si-n iad te vezi cum arzi.
De-a pururi din constiinta-i al nostru vis,
E dificil sa cazi in paradis,
Tu singur cu rugaciunea-n noapte
Din calea binelui nu te abate.
Nemuritoare cina a credintei,
E ca si sporul muncii si al ambitiei,
Dorinta-i aspra si sihastra,
Ca-n ginta, societate, casta.
Nu fi indiferent de propria viata,
Ca scurta e, subtire ca o ata,
Cand mama in genunchi iti plange
Cu mangaieri si vorbe dulci atinge-o.
Iar moartea din simpla constiinta vine
Si-n suflet numai durere si suspine;
Gindeste-te ca lacrima varsata
N-ar trebui lasata balta.
|