De vrei sa cauti urma mea,nu cauta nu rascoli.
Jurnale vechi si roase, cu file-ngalbenite si soioase,
Sa nu fortezi odaia cea plina cu stafii;
Nu cauta sa aflii ce nu stii.
Sa nu ma cauti in apusuri de soare
Si nici in valuri rebele pe tarmuri pustii,
Nici in strafunduri nesfarsite de mare,
Cu vaste cimitire de patimi abisale,
In urletul furtunii de iele vinetii.
Sa nu ma cauti caci nu ma vei gasi.
Nu cauta sa aflii ce nu stii,
Ce fosta-m eu, ce am vrut sa fiu,
Si ce ispite m-au prins ca intr-un sicriu
Si care-i locul meu, ce-s harazit sa fiu.
Priveste-ma doar pe intinderea ghetii pustii,
O refractara prisma din era glaciara,
Ce scutura teluric vibrand din temelii,
Rubine sangerii culese-n noaptea boreala.
Sa nu-mi descoperi visul din zilele de ieri,
Un galeon obscur cu prora rupta,
Ce in deriva naviga spre nicaieri,
Miraj al unui cant de nimfa disparuta.
Sa imblanzesti stihiile cu cantul lui Orfeu,
Pierduti-mi pasi sa-i regasesti naiada,
De dincolo de Styx sa smulgi ca si o prada,
Misterul nemuririi sa-l prinzi ca pe-un trofeu.
Incet, incet ma inlantuia atolul,
Si te vedeam vanand din inaltimi,multimi de stele,
O ancora de foc imi scufunda odgonul,
Si ma impingeau in negrul hau, coralii sidefii de perle.
|