|
|
|
singuratatea mea si-a aruncat chilotii in strada
ne-am hotarat sa purtam totul direct
(istoria miscarii si gloria ei pot fi toastate pe larg
rememorate intre prima banca din parcul militar
si prima banca din tribunal
la mijloc o sfoara cu chilotei negru regal)
la aparat voi obosi spunand aaaaaaaaaah
si lucrurilor importante li se va strange pielea
peste cap intre esarfe / voaluri albe
urletul gratie caruia trairile cele mai abstracte
sunt ipostaziate in fluvii calde
va intra in contact intim cu imaginea
despre apa din el
aproape derutant de concret voi inota in mine
pe dinafara oricum aici nu e liniste
cand scriu singuratate scriu participare
la fanfara pasarilor interioare
la demonstratiile virginitatii concediate
inca au ramas vorbi soare trasee musculoase
fire de par carunt (tendinta de intelectualizare
se resimte pana in sinapsa / coapsa gandirii cu fesele)
miss fotografii lungi speciale trezite atat de afecte
cat si de idei intelepte
in care ploua best color with fuji
cata plasma imaginara atata carne constienta
de faptul ca este idee perceputa gresii
miss proces cu buricul gandind la creier comun
fara figuratia principiilor mentale
adica oricum singuratatea mea e poezie
si poezia nu poarta chiloti
sau poarta fenomene psihice abisale
in care lumea circula cu fundul gol
si nu depinde de privire iar privirea nu prinde chiar tot
in sfarsit poate nici nu sunt singura
asa cum stau intinsa sub veioza
|
|
Pune poezia Privirea nu prinde chiar de tot pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.
Poezii despre:
|
|