O, Doamne, am vazut un ochi negru in care lumea dilatata-i miracol, si nu era ochiul Tau, cum speram, ci al mortului rege Claudius prefigurat de ploaie pe geam.
Era un abur pe urma, ce Tu l-ai trimis prin narile mele prin care comunicam, in putreda Ta Danemarca.
Acum pentru mine toamna are un sens, si chiar Tu daca ar fi sa cobori pe pamant, prelinge-Te cu ploaia pe geam sa fiu sigur ca esti mortul rege ce-l asteptam.
|