O lume in care ploua cu dezamagire,
Zile in care copacii vorbesc depre iubire
Nopti lungi in care stele plang
O lume asculta cum eu trista cant
Cant despre dorinte, scriu despre pasiuni
Unii chiar mai cred in marile minuni
Dar oare cine stie cat de singur e poetul,
Cand spre apus priveste, facand pe inteleptul?
Si ce e lumea asta fara un zambet bland
Cand el imi scrie vise
Eu dragostea ii cant,
Atat de dulce esti, atat de trista sunt
Poetul ce-mi scrie iubirea in versuri
Iar o cant cu alte intelesuri,
Poetul ce cauta implinirea absoluta
Ma cheama, m-alunga si apoi ma uita |