cascat
drumul asta verde
pe care-l tocim cu copitele
tagadam
ca si cum
as calari pe mine pe chipul meu
diform
cascat
culmea
e s-aluneci in propriu-ti gat
sa te-mpiedici
de omuletul tau roz pe care
nu l-ai cunoscut
decat din inghitite
galdagac
urlu si zgarii
un esofag bastard ce poarta
numele meu
nu-l recunosc iata-ma
topita diluata intr-un lichid
scarbos ce porcarie
e in mine
iubito
zice unul
de departe
esti divina
sarmanul
cascat
drumul asta prafuit isi ingroapa
indicatoarele
cu susu-njos
totul ploua
ci iarba in loc
de picaturi
iarba in loc
de excremente
recunosc
locul asta verde intors
trupul tau
tatuat
cu indicatoare
alb negru
diform
cascat
Pune poezia Lene pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.