| ||||
|
| Poetul zilei | |||||
| |||||
| Poezia de azi | |||||
Intunericul si poetul de Mihai Eminescu ĪNTUNERICUL Tu care treci prin lume străin şi efemer, Cu sufletu-n lumină, cu gāndurile-n cer, Citeste Poezie completa | |||||
| |||||
Singuratatea in cala
|
|||
|
Vezi toate poeziile din albumul Scrieri
|
|||
|
Ca un caine credincios mie, ma va duce pentru-o luna Valuri mici, valuri mari, si totul e un ocean de ape triste Iar stabilopozii mici, indepartati, imi flutura batiste Nelinistea mi se amplifica la orice sunet de catarg, Caci peste tot sunt ape, ape, iar gheturi sunt in vest. Parcari mlastinoase imbie la somn si apoi cad. Adanc si tenebru pare cerul care s-a rasturnat grotesc. Oceanul e deasupra si acum ma intorc pe nava Clipocit de siguranta Da! Sunt convins apa e calda, Ca si carma dealtfel, unde stau mereu si fumez, N-am mai vazut o pasare de 4 ani de zile. Si turbez. Caci nici urma de uscat. Va inceta din clatinat pamantul? Cum, nu stiti? Pamantul se clatina la fel ca apa, si noi cu el. Si ne-am obisnuit sa ne clatinam caci ne place dansul, Iar visele sunt muzica pe care murim toti, la fel. Se doarme putin, se viseaza si mai putin putin dar Se traieste cat de lunga-i ziua. Toti traiesc in zadar. Si sunt mandri, fatosi: "Ce mai faci?" si imi raspund "Bine!" De parca mi-ar face in ciuda. De-ar plange macar cat mine Si agita orice au la indemana. Tot ce-i mai stralucitor si nou: Ei sunt la zi, dar pana maine trebuie sa-si cumpere cavou Si ce-i vechi deranjeaza: unei culori spalacite, unui suflet posac, Unui zambet posomorat, te trezesti singur, caci le-au venit de hac. Eu sunt singuratatea. De fapt nici nu-s singur, sunt eu cu ea, Ea, cea sfioasa si totodata intrebatoare: "Tie ce iti place???" "Atunci traieste numai pentru asta, ia acest pahar si bea!" Si cea mai calda imbratisare ma cuprinde, si un gand de pace Singuratatea are grija de mine, sa fiu singur, sa nu fiu deranjat, " - Iesi la o bere?", " - Nu pot, am treaba!", " - Bine, pa!". Dar ma uit in jur, sa-mi ajut singuratatea, cum ea m-a ajutat. Si vorbesc cu ea, si ea cu mine, dar iar ma suna careva Singuratate mare, de ce ma vrei? Sa ma lasi, ca nu am vina, Intre lucruri, esti un lucru, intre oameni esti divina Singuratate umila, chircita de somn chinuit, de ce pleci acum Pe usa ca o sclava? De ce esti mica? Nu am altceva mai bun! La intalniri, incercuit de oameni sunt cu adevarat singur! Si nu ma crede nimeni, imi evita privirea intrebatoare Iar refugiu imi este marea, oceanul, si vasul cel sigur Caci vantul se inteteste, sunt nori de care n-ai loc, Soare! Vant de la pupa! Visez mereu, ca e frumos noaptea pe mare La furtunile repezi insa ma descurc, ca-s carmaci priceput! Norii ovationeaza si ma aplauda frenetic, cer bis, toti in picioare, Fac reverenta, ies din scena in culise-i liniste, o iau de la-nceput A intrat insa apa in cala cu amintiri, dar nu face nimic In cala imi pastrez amintirile, ca la muzeu, dar e zgomot mult, Fiecare povesteste pana la amanuntul cel mai mic, Tablouri, imagini, filme scurte toate au viata, doar eu sunt mut Scot o amintire din cala, o scutur bine si-o iau cu mine la carma "Iti mai aduci aminte cand? Dar mai tii minte?" m-a intrebat Cu un entuziasm pe care il intrerupe.doar un nor mai intortocheat. "Dar ala ce e?" "E un nor, zic Un nor urat si mare de furtuna Nu i-a placut spectacolul de aseara si e posomorat si bleg Credea ca nu o sa scap. Si nici nu m-a aplaudat."Acum inteleg Ii e ciuda". "Nu, nu ii e nimic. Acum ii e indiferent." Oricum deseara ma astept sa imi fie foarte reticent. Peste val eu trec si-mi pare ca nu mai am mult. Vreau sa termin, vreau s-ajung si vreau pamant! |
|||
Pune poezia Singuratatea in cala pe pagina ta Adauga link pe pagina web a site-ului tau. Poezii despre:
|
|||
Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca ) |
| Mari poeti romani |