"Un cub negru, subsol, capitonat cu catifea neagra, ne inconjura intre podele, plafon si pereti; nici o fereastra."
- Domnule (avand nu alt arc motric si aceeasi masla pe cat cred
cu in veci neconsolatul Rpderick: stripei Usher ultima sterp ered) locuiesti subsol un negru cub
- Domnule incubator a ce soi de larve cubul nostru e?
El (de parcp m-ar pofti la cubul doamnelor salvarii) nobil semn face-mi: sa cobor cu el in cubul negru
pe spirale scari de lemn
-Domnule si ce hram poarta sub-pamanteanul absorbantul cub? El (de parca firea-ar sfant cherubul nu stiu carei porti de paradis) cum ma-mbie sa-l urmez in cubul negru ('n care iata par admis): intetesc ingros
ridic la cub intrebaremi despre negrul cub:
- Domnule ci nu vrei sa-mi spui tubul de canal prin care (soarec orb luandu-mi-te-n carca) dai de cubul ocrotit de haripa de corb ?
(Si de unde-atata zel si scrupul fata cu un mult prea tehnic corp ?
.. .Zar al nenorocului sextuplu intuneric pur
automorf!)
- Domnule ci nu-i acesta turnul cel de fildes (negru !) cel (pe sub un oras de forfote si murmur) rasucit in jos ca un surub ? Ca un vierme-n triumfalu-i raid subteran:
Lo ! 'tisa galanight
- Domnule ori poate ca e oul ce (asperm) negreste-se in Limb ? El (de parca m-ar chema prin noul pogorat Ierusalim : sa-mi plimn ochiul
pasul ):
- Domnule e ora,-i strig, sa ni se-anunte in sfarsit ca la zari ingaima aurora si ca veacul nostru s-a sfarsit .. .Ca pe cer zoreste aurora si ca missa nostra s-a sfarsit!
(mai '72, decembrie '75)
I) De aier, nava, - galben tropic avand a-l trece, ideal.
Avand alt, rece, ideal:
de a ierna, - vag alb entropie
(avanturilor bun ramas) cat nu-l incercuie,- necroza. Cat nu-l incercuie-nnec, - roza a vanturilor, bun ramas.
II) Ne cer testelele de nouri a desena burnuse. - Vad,
adese,-n abur. Nu se vad (ce certe stelele!), de nouri,
la dunga zarii, cer, copac. Lintoliu mult. Oras-oberna: lintoliu multora, - si berna, la dunga zarii. Cerc opac.
III) O limpede,-n in pur, escadra dezbina palid alge, nori.
Dezbina, pal idalge, nori: Olimp, Eden impure-s, - cadra
in roua, sclipet impavid spre-a mai fi ele; nete, dalbe spre-a mai fi ele. - Neted-albe, in roua-s clipe: timp avid.
IV) Doamne! Cu Pan, glicine, galesi, rup si serafii: nea zacand.
Rup si se rafineaza, - cand doamne, cu panglici inegale,-si
descopera un ser afin la maladie. Azaleea la mal adie. Az', aleea descopera un serafin.
V) Cu fluturii, in alborada. insoare-n trambiti. (Dulcimeri insoare strambii-ti, dulcii, meri cu fluturii!) in alb, o rada.
in asteptarea ta, lachei. Auroral, e roz marinul aur oral. E rozmarinul in asteptarea ta, la chei.
VI) in ce rumori, printre pe apa,soarele naval! Pe apa, soarele-n aval; in cer, umori; printre riaminj
acelasi freamat, insa -rut pe fata apelor (ard, oare?): pe fata apelor, ardoare. Acelasi freamat, in sarut!
VII) in unduire ca de sarpe de pene, umerii ei cad;
de pe neumerii ei cad, in unduire cad, esarpe.
De vreme ce-am dezvaluit la spuma noptilor, - in valu las puma noptilor: invalui. devreme, ce-am dezvaluit
VIII) Deoache sansa dulcea a cestii: roz iatac, - si nu acesti irozi: atac si nu; deoache sansa (dulcea-
a - Rosenthal e? - cesti: cu fund atat de oaches) cu funda, - atat deoache a, roz in talie, cestii ei.
IX) in reculegere, de parca aleg, - ramas la mana ei alegra. - Masla, mana ei (in reculegere, de Parca)
in neculoare (e mai greu in alta!): 'negru, mi-O inalta-'n-Negru mi- presch
VI) in ce rumori, printre flaminge, pe apa,soarele naval!
Pe apa, soarele-n aval;
in cer, umori; printre flaminge,
acelasi freamat, insa -rut pe fata apelor (ard, oare?); pe fata apelor, ardoare. Acelasi freamat, in sarut!
VII) in unduire ca de sarpe de pene, umerii ei cad;
de pe neumerii ei cad, in unduire cad, esarpe.
De vreme ce-am dezvaluit, la spuma noptilor, - in valu-i las puma noptilor: invalui, devreme, ce-am dezvaluit.
VIII) Deoache sansa dulcea galba a cestii: roz iatac, - si nu
acesti irozi: atac si nu; deoache sansa (dulcea-alba
a - Rosenthal e? - cestii ei cu fund atat de oaches) ansa cu funda, - atat deoache sansa a, roz in talie, cestii ei.
IX) in reculegere, de parca aleg, - ramas la mana ei alegra. - Masla, mana ei (in reculegere, de Parca)
in neculoare (e mai greu
in alta!): 'negru, mi-O preschimba;
inalta-'n-Negru mi- preschimba.
(innecul, oare, e mai greu?)
X) Ca apele sub zare, flua, in voal taiata, cea dintai; invoalta, iata, cea dintai, ca apele, sub za, reflua.
O alta,-n somn, decalc fragil al unor palide formate, al unor palii deformate O, alta-, -n somn de calc fragil, ca uns!
Imbold imens e-a treia, in ea, sa pier; deliberat, in ea, sa pierd, eliberat, ca un simbol, dimensia-a treia:
ma-nchide, -n ce herbare, - ea, 'n emailu-mi, inima de cupa -, nemailuminii ma decupa, ma-nchide-n ce herb are ea?
in voal tenace,-ntai, - aprinsa cum nu mai fluturi, nu mai strigi; cum numai fluturi, numai strigi invoalte, - 'n ace,-ntaia, prinsa.
O crisalida, nmarmurind in vitreg alb oval secunda; in vitre, galb oval, - secunda: o crisalida, -n mar murind.
(A patra, - n-o mai sun: bratara-i, statornic, mainii unui alt;
stat ornic, mainii unui alt A patra,-n o mai sumbra tara-i, cu umbre, lande.)
Doamne, pierd! A I'ombre des jeunes filles en fluers, cu un brelan de doamne, - pierd.
|