Simion Stolnicu
Nastere: 6 noiembrie 1905, Comarnic, județul Prahova
Deces: 29 noiembrie 1966
Simion Stolnicu, poet roman, considerat de critica literara ca situandu-se in descendența liricii lui Ion Barbu.
Pe numele sau adevarat Alexandru Botez, s~a nascut la 6 noiembrie 1905 in comuna Puchenii Mosneni, Judetul Prahova.
Urmeaza, intre 1918 si 1925, cu intreruperi, clasele gimnaziale la Liceul "Sf. Sava" din Bucuresti. in 1926 se ataseaza gruparii de la "Sburatorul", conducatorul cenaclului fiind cel care-l va "boteza" cu pseudonimul adoptat apoi de poet. in 1933 debuteaza editorial cu volumul Punct vernal, prezentat elogios de insusi Lovinescu. Volumul ii va fi premiat in anul urmator de Societatea Scriitorilor Romani cu Premiul "Socec", iar cel de-al doilea volum de versuri al sau, Pod eleat, aparut in 1935, va fi distins cu Premiul Scriitorilor Tineri. in tot acest timp colaboreaza intens la periodicele vremii: "Sburatorul", "Adevarul literar", "Bilete de papagal", "Kalende", "Vremea", "Abecedar", "Azi", "Revista Fundatiilor", "Universul literar".
Urmeaza cursurile Facultatii de Litere si Filosofie (specialitatea filologie moderna), dandu-si licenta in franceza, italiana si istoria artei. in 1939 este numit profesor suplinitor de limba franceza la Seminarul Central din Bucuresti.
Dupa al doilea razboi mondial, cu toate sporadicele colaborari la periodicele vremii ("Familia", "Steaua", "Tribuna", "Gazeta literara", "Astra" etc), poetul se dedica mai mult muncii de dascal: este profesor la Liceul teoretic "Nicolae Iorga" din Ploiesti (1946), apoi la Campina (1947), pentru ca din 1949 sa se stabileasca definitiv cu catedra la liceul din Comarnic. Moare la 29 noiembrie 1966 in locuinta sa din Gura Beliei.
Inceputurile creatiei sale sunt puse de obicei sub semnul unui simbolism tarziu, beneficiind de un limbaj obscurizant si hermetic. Volumul cel mai valoros al sau, Pod eleat, il apropie pe poet de ermetica barbiana, cultivata cu obstinatie. Ultimele incercari ale sale, publicate postum, organizeaza vechile teme poetice intr-un text care tinde catre simplitate, evolutie previzibila de altfel. Poetul serpuieste, la nivelul ideii lirice si al textului, ascendent, dinspre lut spre eleatul simbol al tortelor de aur.
Volume de versuri:
Punct vernal, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1933;
Pod eleat, Bucuresti, F.P.L.A., 1936;
Serpuiri intre lut si tortele de aur, editie retrospectiva, Bucuresti, Editura Minerva, 1973.
Poezia Pod eleat a aparut in volumul cu acelasi nume, Bucuresti, F.P.L.A., 1936.
Citeste si:
|
|
