| ||||
|
| Poetul zilei | |||||
| |||||
| Poezia de azi | |||||
Titlul volumului meu, care ma preocupa atat de mult de Adela Greceanu Sa te porti feminin, adica in gandurile tale si de Asemeni in cuvintele tale sa te asezi gratios, picior peste Citeste Poezie completa | |||||
| |||||
Paunul albastru
|
|||
|
Vezi toate poeziile poetului Stefan Augustin Doinas
|
|||
|
|
|||
| I Zorii-i hraneau privirea. (Daca viata e data pasarilor ca graunte, aceasta clipa, zilnic ciugulita, se-nmiresma treptat in gusa lui) II Drept care se ivi, de dupa casa, ca voievozii tineri dintr-un viscol. Si-asa precum, o data intr-un secol, padurea de la Dunsinane porneste, copacii ii facura loc; chiar casa se ghemui in umbra; si sticlira ferestrele, ca niste mari pleoape tentate-o clipa sa-si preschimbe visul pe rasaritul Soarelui. Cucernic si, poate, ipocrit iesi din umbra, exact in clipa cand mirese planse si-mbujorate navigau pe zare. El aparu. Iar ochiul, din prudenta, il deslusi ca pasare (caci, altfel, cine-ar putea sa-ndure agresiunea minunilor?): o pasare stupida, infatuata, cu un mers sagalnic, intre copacii speriati al caror frunzis vibra; inaintand, cu grija, parca s-ar reculege sa devina ea insasi (si, de fapt, ea era numai o pasare-vedenie, asemeni acelor adevaruri prea cumplite ce se rarefiaza, ca sa fie mai suportabile); picioare nalte, un trup cam otova si, ca sa-i puna grosolania in lumina, capul semet, desi strivit de diadema; doar coada se purta-ntr-un chip firesc dereticand gospodareste curtea. III Nimic nu-l anuntase. Si de-aceea, el se vesti scotand un tipat groaznic: triumf (ca-n orice nastere) si spaima (ca-n orice afirmare-a vietii) si stridenta (ca in orice forma noua) erau in sunetele colturoase care zburau ca liliecii; insa, era un tipat indeosebi urat: el inca nu-nvatase cum sa-si spuna pe nume, si era ceva agonic in lectia ce-o repeta zadarnic. IV incat copiii se trezeau si, inca pe jumatate-n paradis, ghiceau aproape tot ce se-ntampla afara. V Dar nu-l vedeau. Nu desluseau paunul ce profitand de-un spatiu nou (ca domnii de rarefierea palcului de codri), cerea acum, cu spaima si stridenta, un orizont mai nalt, mai pur al vietii. Ei nu vedeau paunul care-acuma parea o biata victima a unei rivalitati cu Soarele. El insusi si-o ignora. Si n-avea cum s-o afle. El nu stia pe ce tulpini fragile isi afla loc miracolul: orbeste-si desfasura rotirea printre arbori; incet se desfacea din el o parte; penajul luand foc se satura ca roua de grandoare; el scotea un sunet orb, salbatic, ca de fiara-n delir, delir al lucrurilor toate, al virtualitatii lor, expuse lumii intregi, epure al tainei inlacrimate, rai pierdut de pasari. El isi desfasura incet penajul ca un delir al lumii-nlacrimate. VI Erau acolo flori, poate vorace; ochi, mai curand orbite, fara iris; si stele, lacrimi ingeresti, si tinte in zbor pentru arcasi, si alimente pentru profeti: paianjeni, ierburi, miere; cuvinte, samburi de cuvinte, care-si refuza miezul; zone limitrofe neantului, si pastravi din Iordan; potire, clopote si turnuri; smirna cu fumegari liturgice, si arii de secole-mpietrite, dizolvate acum de-o raza; si erau chiar raze; si insusi Soaiele, prezent, mimandu-si cu arta rasaritul, si ratiunea profunda a acestui simulacru. Stateau acolo, animate toate, rotite-n stricta dependenta de o materialitate, si-ntrecand-o, asemenea acelui vast borcan care, plasat pe-un deal in Tennessee, se integra si nu se integra-n priveliste, asediat de codri. VII Acuma, coada lui era cu totul desfasurata. Soarele - pe bolta. Rivalitatea lor se dovedea doar aparenta: limita a Celui ce, pastisandu-se pe sine insusi, reduce infinitul cu-o farama. |
|||
Pune poezia Paunul albastru pe pagina ta Adauga link pe pagina web a site-ului tau. Poezii despre:
|
|||
Copyright 2025 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca ) |
| Mari poeti romani |