| ||||
|
| Poetul zilei | |||||
| |||||
| Poezia de azi | |||||
Intunericul si poetul de Mihai Eminescu ĪNTUNERICUL Tu care treci prin lume străin şi efemer, Cu sufletu-n lumină, cu gāndurile-n cer, Citeste Poezie completa | |||||
| |||||
Satul
|
|||
|
Vezi toate poeziile poetului Stefan Augustin Doinas
|
|||
|
|
|||
| I Aici am fost intotdeauna-n centru. Cu ochiul spinzurat de-o stea, eram prea-nlantuit pe verticala pentru a mai rivni vreo zare. Nici un ram. din citi copaci! n-ar fi putut sa-ntinda o frunza spre-a-mi schimba ierbosul hram. Amiezele cu luciu, ca-n oglinda traiau un alb delir de ciocirlie ce picura din cer si moare-n tinda. Ce nor de aripi in columbarie! Abia pornea din curti, si se latea deasupra zilei, peste primarie. Noaptea fata pe cer. ca o catea. Bondarii se izbeau de frunti pletoase. Un corn de luna injumatatea teroarea ulitelor somnoroase cu turte mari de balega, - un rai de dalii, de racoare, de irmoase. Copilule, ca ieri cutreierai aceste cimpuri, inverzite jaruri ce pilpiiau ca pe-un imens vatrai! Nascut, crescut, si-ades mustrat de haruri. II Aici, si-acuma vad gentila fata a timpului. Alene trece-o zi. Cintari tirzii si stele se rasfata peste ograzi. incet, spre miazazi un aer tandru curge ca un lapte si oamenii incep a lincezi topindu-se, parca spalati de fapte, pina devin un riu opac. Prelung e zvonul grav al bronzului in noapte. Tarina-i totul. Dulci movile-mpung cu iarba lor vazduhul, si se varsa din cer un colb galbui. Salcimul ciung e-ncoronat intr-o mireasma arsa. Ai crede oare ca-n acest pustiu copilaria, ca o apa-ntoarsa, mai bate inca drumul cenusiu? Painajenul in coltul surii tese un veac lipsit de clipe, sidefiu. Finfini albesc in zare, ca mirese. III Aci ma destepta un crunt vacar sunind din goarna. Desluseam prin ploaie, roscat, cu pete mari, cu pasul rar. un taur falnic framintind noroaie: patrata, fruntea legana o stea. Venea ca o biserica sa-si moaie catapeteasma-n fulgere, vestea un ev incalecat. intre picioare purta o dubla, apriga testea, un lent balans de clopoie-fecioare. Ieseau cu muget vacile din curti si se-nsirau greoi pe ulicioare. Junincile se-nvapaiau sub burti. Amestecul de mugete si goarna stirnea catei sfrijiti cu perii scurti. Si-n timp ce norii se porneau sa cearna a burnita, - sculindu-se in doua picioare, cu mareata lui povarna, ca dintr-odata scinteia de roua, cumplitul taur navalea noros asupra vacii, si-ncepea sa ploua: strapunsa brusc, de sus si pina jos, tarina se cutremura de-un ropot iar satul se umplea de-un cald miros de maruntaie tinere. Si-un clopot batea-n adinc. Si ploaia inceta. Piraiele se retrageau cu sopot. Noroiul spart sclipea ca o tafta. IV Cu ce funingini lincede ma-mpresuri, tarim pierdut? Aici puteam s-aleg regina cerului din mii de pasari. Priveste vrabiile prinse-n zbeg! Priveste rindunicile cum taie ca o sageata orizontu-ntreg! Abia tirziu, ca dintr-o calda baie, sar pitpalacii dintre flori de in. Cu bob de orz coltos in maruntaie viseaza potimichile. Putin stau sturzii-n mar, dar fluiera a saga. In crengi de prun tirsicile s-atin. La ce - aceasta forfota dulceaga? Cu primii fulgi sfiosi, doar pitigoi si galbiori mai dau o nota vaga de verde si-auriu, cind cite doi cersesc sub flori de bruma la ferestre, va mai abateti inca pe la noi, sticleti marunti ca bumbii pe capestre, voi, berze, si voi, lisite, zburind cu suiere si unduiri maiestre, - o, pilcuri ce ma-mpresurati urind? V Aci m-au instruit culori si-arome, Numai cezarul Heliogabal plouind cu crini asupra vechii Rome putea sa stie avintul canibal cu care flori, si fructe, si frunzare, gunoaiele, urina grea de cal, capitele de fin, lucerna-n zare, bucatele zacind in gabanas, dovlecii si ciresele stelare se napusteau asupra mea. Din cas dupa mulsoarea oilor, o unda de aburi verzi curgea peste imas. Putea, oare, copilul sa se-ascunda de lacomia prunelor dintii? Sub piersici, ca-ntr-o manastire scunda, eram muscat de aur si tamii; iar noaptea-n somn, ca ingeri, sfintii aburi de piine ma vegheau la capatii. Gutui ca lampi lehuze pe dulapuri, mirozna frunzelor de dud, cind ard. si izul fad al muschiului pe jgheaburi, - o, sat pierdut, imperiul meu de nard! |
|||
Pune poezia Satul pe pagina ta Adauga link pe pagina web a site-ului tau. Poezii despre:
|
|||
Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca ) |
| Mari poeti romani |