Visez. Incet se face diminea a
Sus, din mansarda cuib de r`ndunica
Proptit de geam, ma uit in jos cu frica
La uria=ul adormit sub cea a.
In purpur m`ndru soare se ridica,
Lute iei i-azv`rle raze-n fa a!
Ceas neuitat! Priveli=te marea a!
A= vrea sa zbor prin ferestruia mica
Parisu-ntreg imi c`nta la picioare.
Si nu e vis. Traiesc. Biruitoare
Se rede=teapta sim urile-n mine
Ca fluture gonit din floare-n floare,
Alerg pe strazi voios In seri senine
Stau de pove=ti cu stelele vecine
II
Vuiesc trasuri, tramvaie, trenuri, care
Se-ncruci=eaza-n sus =i-n jos. Drume ii
Naluci alearga ca navala ce ii
Pe bulevarde-n ve=nica mi=care.
Luminile rasar prin galantare.
In praf de aur, din ad`ncul pie ii,
De pretutindenea be ia vie ii
Inal a zgomotoasele-i altare.
Ma cred pierdut. In juru-mi r`s =i glume,
Si c`ntece, =i lume peste lume!
Visez ca-not pe-un ocean de spume.
Caci curge-n clocot din ateliere
Potopul viu al gloatei uvriere
In vastele Parisului artere
|