Se spune-n basme c-a trait
Demult, demult pe lume-odata
Un biet copil orfan, robit
De-o vrajitoare blestemata.
Sn lan uri ea-l inea oric`nd,
+i el pl`ngea de disperare,
Dar lacrimile-i, picur`nd,
Se prefaceau margaritare
Iar vrajitoarea le str`ngea
+i tot mai multe vrea sa str`nga,
Snc`t din ce mai mult pl`ngea,
El tot mai mult avea sa pl`nga
A=a, copii obijdui i
Pe lumea noastra sunt poe ii,
Sncatu=a i =i chinui i
De vraja blestemat-a vie ii.
Ei pl`ng de drag, ei pl`ng de dor,
+i cearca in zadar uitare,
Sporind cu lacrimile lor
Comoara de margaritare!
|