De ziua numelui, in dar,
Primise roze Ani=oara
Le-a str`ns frumos intr-un pahar,
Dar rozele murira seara
Le cerceteaza tremur`nd,
Nedumerita, mititica,
De ce s-au stins a=a cur`nd?
Nu le facuse doar nimica
+i g`ndul ei nevinovat
Se-ntuneca de-at`ta jale
C`nd vede cum s-a spulberat
Podoaba m`ndrelor petale
Acum, cu drag, le-aduna iar.
O, de-ar putea, le-ar da fiin a!
Dar izbucne=te-n pl`ns amar
Vaz`nd ca e cu neputin a
Sarman copil ne=tiutor
Ce pl`ngi sarmana ta comoara,
Asemeni rozelor ce mor,
Tot ce ni-e drag e dat sa moara
|