Se-ntinde fara de hotar c`mpia
In visul lini=tii de-amiaz furata
Doar, ca o lira-n aer sp`nzurata,
Sus, c`nta, nevazuta, cioc`rlia.
Dar ce nor alb departe-n drum s-arata?
Tot vine, cre=te, parca vijelia
I-ar da av`nt =i i-ar spori taria
Cum trece v`j`ind ca o sageata!
Salt`nd in fuga ro ilor pripite,
Ca =i un monstru cu-aripi inmiite,
Caru a Modei piere la rasp`nte
A izbutit doar c`teva clipite
Marea a pace-a firii s-o-nspaim`nte
Sus, cioc`rlia n-a-ncetat sa c`nte.
|