Stefan Petică
Nastere: 5 octombrie 1877, Bucești, Tecuci
Deces: 7 octombrie 1904, București
Ștefan Petica este primul poet simbolist declarat cum spunea George Calinescu.
S-a nascut in satul Bucesti, langa Tecuci, la 5 octombrie 1877. Incepe
studiile in satul natal si la Tecuci, va continua liceul la Braila, iar
bacalaureatul si-l va lua in Bucuresti, in 1898. Va incepe si studii universitare de filosofie si matematici, pe care le va parasi insa, consacrandu-se activitatii publicistice si poeziei.
Primul "simbolist declarat si veritabil, Stefan Petica, jiul Ecaterinei ti Enache Petica, razes instarit, notar, picher, jalbar, s-a nascut in satul Bucetti, linga Tecuci, la 5 octombrie 1877. Scoala primara si gimnaziul le-a urmat la Bucesti si Tecuci, iar liceul la Braila, unde activeaza in cercurile socialiste, conduse de I. Nadejde ti V. C. Mortun. Trece bacalaureatul in 1898 in Bucuretti. Aici va incepe ti studiile universitare, urmind cursuri de filozofie ti matematici, discipline severe, pe care le parasette pentru publicistica si poezie.
Considerat ca un intelectual precoce, un selfmademan, care promitea o opera literara de substanța, deschizator de drum in literatura simbolista, indeosebi dupa apariția volumului de poeme "Fecioara in alb" (București, 1902), fiind "primul poet simbolist autentic, teoreticianul profund și subtil al noului curent literar, , fenomen component și sincron cu cel european, avangardist și care precede pe confrații literari, Al. Macedonski, și urmat de Mircea Demetriade, Al. Obedenaru, Traian Demetrescu, Dimitrie Anghel, Ion Minulescu, G. Bacovia, N. Davidescu și galațenii Alfred Moșoiu și Eugeniu Ștefanescu-Est.
Se apropie de miscarea simbolista de la cenaclul "Literatorul al lui Al. Macedonshi; in paginile revistei omonime devine un teoretician marcant al poeziei noi. Este foarte activ in jurnalistica, publica poezii, nuvele, evocari, amintiri, studii pe teme diferite (critica literara, estetica, teatru). Activitatea intensa si mizeria materiala ii vor declansa si agrava boala; va muri rapus de ftizie, in 17 octombrie 1904, in satul sau natal.
Activitatea literara a poetului se leaga la inceputurile sale., de Lumea noua (1896), gazeta socialista, dar adevaratapersonalitate a poetului se releva prin apropierea de Macedonski ti de cenaclul sau, la Literatorul, unde ajunge secretar de redactie, in paginile caruia devine un teoretician entuziast si competent al poeziei noi. In aceasta faza, cort-tinuata ti in alte publicatii, $tefan Petica se dovedette un adevarat estet, in idei ti tinuta, elanuri frinte de boema ti lipsuri. Scrie despre Ruskin ti Transformarea liricei, dovedind o buna initiere in poezia contemporana europeana.
Dupa formularea celebra calinesciana, Stefan Petica este "primul simbolist declarat si veritabil, considerat chiar reprezentantul cel mai de seama al gruparii de la "Literatorul.
Simbolismul sau este organic, de profunzime, nu exterior, si se manifesta prin muzicalitatea interioara a versurilor, cuceritoare prin curgerea lor melopeica (Vladimir Streinu consemna ca poetul stie cel mai bine "sa estompeze marginea notionala a cuvintelor, sa le puna in stare de vibratie si sa le inrudeasca intre ele, ca sa se poata preface impreuna in aceeasi unda muzicala), prin deconturarea imaginii, devenita la poet, dupa expresia verlainiana, "pacla ideala de vag si clar nehotarat, prin cromatica vaga, in care nuanta ia locul culorii, prin sinestezia lirica remarcabila. Si, iarasi (mai ales la poetii simbolisti romani.'), o voce poetica franta la douazeci si sapte de ani
Sarac si mindru (in timpul studiilor s-a intretinut dind lectii particulare), harnicul poet face o jurnalistica activa, adesea de pur expedient, sub numeroase pseudonime (M. Pali, Erics, Sapho, Trubadur etc), publica cicluri de poezii, schite, amintiri, evocari, nuvele, studii de critica literara si filozofie sociala, estetica, teatru etc. Scurt timp este bibliotecar la Ministerul de Domenii si Agricultura si secretar la Societatea pentru raspindirea stiintei. Petica iti suporta cu demnitate si resemnare mizeria fi ftizia, care in cele din urma il va rapune. Moare tinar, la 27 de ani, in 17 octombrie 1904, retras in satul sau natal, linga parinti.
Volume de versuri:
Fecioara in alb, Bucuresti, 1902;
Cantecul toamnei si Serenade demonice, Bucuresti, 1909.
Fecioara in alba aparut in volumul cu acelasi nume, Bucuresti, 1902. Cand viorile tacura a aparut in acelasi volum tiparit in 1902.
Poeziile sint reproduse din Opere, F.R., 1938.
Citeste si:
|
|
