I
Intristarea mea e-o gingase terasa Unde visul blind intirzie spre seara, Indemnat de-albastra umbra ce se lasa Linistita pe-acest colt de primavara,
Peste care raze rosii impletite In ghirlande-nflacarate-si risipesc Pretiosul lor parfum pe poleite Trepte largi de-albastru-mparatesc.
Dar cum albul vis al meu sta razimat, Ginditor de o coloana de porfir. Beat de cerul ce-n amurgu-nflacarat Somptuos e ca o purpura de Tyr.
O romanta se inalta-n departare Patimase ca o dragoste tirzie, Si-n adinca sa durere arzatoare E o lume zbuciumata ce ma-mbie.
Ci vrajit de voluptoasa inserare, Lenes mina mea subtire-o las sa cada, Netezind in calduroasa dezmierdare Eleganta si lucioasa balustrada.
Caci se piinge pasiunea-n departare, Visul meu la umbra albelor arcade Infratitu-s-a cu blonda intristare Sub surisul blind al serei care cade.
|