Miezul noptii asezat in genunchi studiindu-ma,
mangaindu-ma, numarandu-mi temerile multiplicate
scotandu-mi sufletul alterat, ingropandu-l,
disecand si analizand sentimentul cel de pe urma,
un corb prea batran in cadere din inalt.
In locul gol, mainile nisipului cu enervarea
vulturului oprit din vanare
leaga siretul bocancilor uitarii.
Ogorul descretit trage de odgoane odihna ultima
si ii ridica pleoapa,
rasare poemul din razvratirea trestiilor,
bube fosnitoare fulgera, ingerii-si ascut sabiile.
Zborul pajurei cade peste lacuri
presarand nuferi uscati.Zorii-si tes panze peste ochi-mi.
Palid, asezat in genunchi, studiez prezentul, adulmecandu-l,
mangaindu-l, pansandu-i sufletul, numarindu-i temerile
inventariindu-le, clasandu-le pentru altcineva care e flacara,
ingrijindu-i ranitii fosforici, hranindu-i cu zboruri de corbi .
|