Pretind sa fiu ascultata, zice presupunerea .
Pretind sa fiu auzita, rosteste turela nevazutului .
Pretind sa fiu utilizata, ingana presa hidraulica a albului .
Pretind sa fiu stimat ameninta intunericul in apoteoza .
Pretind sa fiu mai presus, jura pretul nefixat al vietii .
O presupunere, nevazutul, intunericul, viata de nepret, ambitii,
bube durificate in presa hidraulica a albului .
Apas pe buton si platanele strangerii de sine inainteaza
unele in altele ca niste pinteni uriasi de parjol,
pe laturi beau becurile flacarile picturilor
si eu desurubez extazurile si apoi le insurubez
pe strazi in orase .
Purii strabat inserarile gravi cu sevaletul sub brat in decolare.
De pe acest aeroport morgana, presa la rece
din testamente si palpairi calde inca
isi ridica cel nevazut, cel asteptat paraiele zborului
si apoi devine plumb,
planseu pentru asamblat alt zbor mai inalt
pachebot patrie pe o moina a maniei luminii.
|