| ||||
|
| Poetul zilei | |||||
| |||||
| Poezia de azi | |||||
Intunericul si poetul de Mihai Eminescu ĪNTUNERICUL Tu care treci prin lume străin şi efemer, Cu sufletu-n lumină, cu gāndurile-n cer, Citeste Poezie completa | |||||
| |||||
Stampa nr. 72 / Dansānd nud cu realitatea cadavru
|
|||
|
Vezi toate poeziile din albumul Taramul cu dimineti putrede
|
|||
|
M-asteapta complicele impotrivirii, caietul in care realitatea cadavru musteste. Urc scarile tiptil sa nu trezesc cainii turbati ai regimului in putrefactie, deschid usor usa si iute o-nchid cu trei yale, inca aud soaptele muribunzilor strecurandu-se pe strazi, suind vertical pe blocuri, inconjurand ultimii locuitori ce s-au baricadat in apartamentele mortuare, sa mai prinda o zi . Ma dezbrac in bezna sa nu ma identifice corbii noptii ca inca traiesc si sper. Fac un dus scurt si, invelit in prosop ma intind pe pat, caut stiloul pe covor . Litere fosforescente joaca in fata ochilor din pagina deschisa a caietului, Realitatea cadavru ma cheama suierand ca haiducii repetat pana-i dau un raspuns. O forta ascunsa ma ridica dintre perne si ma zvarle pe strada fiinta in descompunere. Nud ies pe fereastra si plutesc parca pana pe asfaltul pustiu dintre zidurile amenintatoare. Pasesc cu teama, lipindu-ma de peretii cenusii ai cladirilor unde fetidul isi aseaza buzele. Inaintez printre copacii de pe margine ascuns, vreau sa vad nevazut realitatea cadavru . De la schimbul de noapte din fabrica darapanata pleaca niste umbre si intra nemultumitii, o muzica a mortii se ridica dintre firele de iarba ale micii pajisti din fata portii ruginite infasurand gatul disperatilor ca un sarpe boa victima strangand-o pana la sugrumare . Nud, apar dintre faliile intunericului doar sa prind cum se varsa lacrima pe obrazul femeii ce tocmai a trecut pe langa mine, grabindu-se spre o ipotetica locuinta, mormant poate, si-i dau buna seara, iubito, eu sunt adevarul crud, sunt realitatea cadavru din jur, te chem sa traiesti clipa dansand cu mine pe strada in bezna, pana ametim ne-nvartim. Uitam de starea de putrefactie din jur, visam la lumea nemortii fara bocetul prelung al invinsilor, auzi deja a inceput sa fosneasca salciile de la marginea orasului pietrificat . Eu sunt femeia cadavru, am cearcane si piept descarnat, dansez cu tine ca sa ma pierd sa nu ma identific cu ceea ce sunt - femeia fara viitor, femeia femela, femeia sfarsita . Nu-mi cere sarut, imbratisare, impreunare, vreau sa nu mai traiesc cu viermii raului in trup, vreau sa ma eliberez de blestemul ce-mi tine incatusat sufletul in putreziciune. Pe aleile cu tufisurile desfrunzite dintre blocuri haite de javre latra furios, muscand din primul invins cazut de la etajul patru, jertfit spre a nu mai trai batran si sarac tarandu-se. Pe campul din apropiere, spre apus, se sfarsea tacut in bordei ultimul tamplar de sicrie, puse alaturi rindeaua, fierastraul si ciocanul, orizontul lui se stingea ca un opait, lent . Sub scara blocului vecin zacea bolnav profesorul meu de istorie, dormea ultimul somn . In santul murdar al drumului cu asfalt peticit tanarul beat isi hacuia prietenul, na ma . Beciul politiei era plin de arestati ce incepusera sa fie devorati de vii de sobolanii rosii. Deasupra se roteau in cerc mancatorii de cadavre, asteptau urmatorul invins sa se prabuseasca. Adevarul crud si femeia cadavru dansau printre blocurile morminte agonizand infranti . |
|||
Pune poezia Stampa nr. 72 / Dansānd nud cu realitatea cadavru pe pagina ta Adauga link pe pagina web a site-ului tau. Poezii despre:
|
|||
Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca ) |
| Mari poeti romani |