In timoul orelor ce trec,
Ma lupt cu muntii si cu marea
Singuratatea sa-mi petrec,
Iubito, e grea asteptarea
De pe pereti cad monstrii
Cu chipuri vagi de ceara
Ce-n vraja tainica a noptii,
Se tot desprind si ma-nconjoara.
Muscand din corpul meu inert
In timp ce-afara ninge zarea;
Cu gandul in spre tini ma-ndrept
Iubito, ce grea-i asteptarea
Te strang in brate si te cert
Cand triste ganduri ma apasa,
Te dojenesc, si-apoi te iert
Sperand in van sa-mi fi metresa.
Cu timpul, vesnic tavalug
V-om scrie lacrimand uitarea,
Dragostei noastre din amurg;
iubito, prea grea-i asteptarea |