Primavara, tineretia ta ma doare.
In mine simt cum creste coltul ierbii
Printre paduri de brad cum alerg cerbii,
Si albinele cum zbor din floare-n floare.
Trec pe carari de nimenia stiute
Vietuitoare, cardurisa sa s-adape
De la izvoare si valtori de ape,
Vin cu viteii lor , turme de ciute.
Adie un vant cald, peste poiene;
Miscand in valuri gingase branduse,
In varful unui brad se-nfoaie jucause,
Perechi de zburatoare, in colorate pene
Un cantec de caval se-aude-n departare
Doinit de-un baci, la usa stanii,
In miez de noapte mai latra cainii;
Si-o liniste se lasa peste zare.
g. ghib |