Sa nu cumva sa crezi
ca te-am uitat;
in negura gandului meu
din cand in cand
te regasesc mereu.
Iti vad chipul
ti-aud glasul,
privesc orizontul ochilor senini
si-apoi din cand in cand,
oftez si suspin.
In noptile lungi
albe ca neaua
ce cade a lene din cer;
te simt langa mine,
dar totu-i mister.
Sa nu cumva sa crezi
ca te-am uitat
chear daca-mi doresc uitarea;
din cand in cand
sufletu-mi arde ca para.
Astept sa ne cheme trecutul
sa regasim clipa pierduta
si-n vraja iubirii sa ne cuprinda;
inainte ca flacara ei
sa se stinga. |