Plutesti in umbra mea
Pe-o carare ce duce niciunde,
Ca si-un bulgare de nea
Rostogolit de puhoaie flamande.
Ai fost blgarasul meu de zapada
Cazut peste bolta de cetini;
Noaptea, cund cerul il face plamada
Si intra in case pe portite de datini.
Te-am tinut in causul mainilor mele
Fara sa stiu ca te vei topii vreodata;
Si vei curge in lacrimi de stele,
Noaptea, pe fata-mi scaldata
De negura umbrei trecutului timp
Petrecut candva impreuna,
Floare albastra, floare de camp
Batuta de ploi si furtuna.
G. GHIB
|