Anotimpuri indragostite, ins`nger`ndu-se surd
in noaptea de echinox,
amintiri
=i ierburi varatice
le regasesc pe acela=i pervaz de fereastra
in casa veche a serdaresei
C`ndva, rostind versuri, aici,
traiam un echinox intim, hotar
intre adolescen a =i barba ie,
=i, pentru o clipa,
paream o statuie ciudata,
despicata in doua, pe nea=teptate,
din talpi p`na-n cre=tet.
O jumatate a trupului
se-mpleticea fara vlaga intr-un vid colorat,
in vreme ce umbra celeilalte
cutreiera, invingatoare, stelele.
C`nd statuia a redevenit intreaga
m-am privit intr-o frunza
=i m-am vazut mai matur,
dar cu chipul taiat de-o cicatrice alba
ca un tai= sub ire, de spada
Rana durea bl`nd, ilumin`ndu-mi fruntea,
=i-mi sim eam umerii atin=i
de zbaterea pasarilor pornite-n exod,
=i de aurul
unui septemvrie grav
Am aprins lampa unui mar
ê semnul de pe chip disparuse ê
=i-am rostit ultimele sunete ale versului
inceput cu un anotimp in urma.
|