Noaptea-n friguri se divide
c`nd inca mai am gura sa-mi las
sarutul pe degetele despletite,
intoarse-n oglinda lor de popas.
Si oglinda e gura ranita
=i-n fiecare dinte te-ara i,
ca o regina umbrita
de crenelurile unei roase ceta i
Oglinda in marul ce e=ti se infige,
suc dulce imi curge in barba
dar zeama e s`nge =i frige
=i dupa ce trece,
sunt iarba
|