Ninge cu malaiul meiului
peste Bucure=tii Mateiului
=i-i vremea la=ei taceri
c`nd prietenii se trag spre muieri
=i nimeni nu se infrupta
din vinul cu beregata rupta
iar igarile nu mai taie
aerul, cu dulci evantaie.
In risipire, pe cai trudite
ne departam cu chipuri ferite
sa nu ni se vada
firele de zapada,
ochiul am`na
icoana m`inii, cu un gest mai batr`na
=i =tim ca de la ultima int`lnire
suntem mai saraci cu-o iubire,
mai batr`ni cu un prieten ce nu e
=i albi de ninsori amaruie,
mai batr`ni cu-o neiubita femeie
despicam odaia =i-o cheie
in broasca vibr`nd se intoarce
mi=c`ndu-ne-n s`nge vechi arce
c`nd cade malaiul meiului
in Bucure=tii Mateiului
|