Am vrut sa- i daruiesc luna septemvrie,
a= fi golit-o de moarte,
cu gutuile =i c`inii ei lene=i, cu a=teptarea
scrisorilor, cu ploile suav putrezind, cu lutul
umflat de iubire.
At`t e al meu: septemvrie Sa nu-mi ceri
sa aprind teii, ori sa ning. Eu sunt
septemvrie. Sunt frunza care ma ninge,
sunt far`ma de timp in care po i respira,
in care mai po i respira,
sunt oglinda migra iei pasarilor,
sunt septemvrie, pentru mereu, septemvrie
|