Bivolul cu coarne de jar Paste spini, pulbere si lut, Si lasa scrum si pojar Pe unde-a pascut si-a sezut.
Pe biserica mare
S-a ridicat ca o capra, in doua picioare. Noapte: navala si picla de noroade. Ii linge turla si-o roade.
A muscat din arama si-a supt. Scrisnit, clopotul a sunat si s-a rupt.
De-o suta de zile
ii pilpiie ochii a fum de festile
Si-mi da, cu moartea calare pe bivol, tircoale.
Bratul e gingav si vlaga e moale.
Vai ! apa s-a fiert in urcioare. Tinjesc sa o sorb din izvoare. Mi-as vrea palmile, talpile, reci. Proaspata iarba, craite-n poteci.
Icoana singura suride ca o papuse.
A batut cineva la use ?
|