Draga mama, draga mama, Pinza iar mi se destrama. Sufletul si-acum ma doare, Trupul iar, in cingatoare, Bratul mi se leneveste. Fusul scapa dintre deste, Firul rasucit, din furca. Mi se-nnoada si se-ncurca. Acul floarea vrea s-o-nceapa Si se-ntoarce si ma-nteapa. Dau s-aleg si dau sa cos Si-mi iese lucrul pe dos. Ochiul uda in nestire Borangicul cel subtire. Gindurile mi-s amare Ca izvoarele de sare. in tot ce vreau si gindesc Aiurind ma pomenesc. Mama draga, mama draga, Parca-mi creste-n sin o fraga. Am fost vinerea la schit: M-am rugat si-m-am smerit. Ce sa cred si ce sa fac Cu mine ca sa ma-mpac?
Ma simt pe la innoptat Ca un zarzar scuturat, inclestat in radacina, De-o zvicnire de rasina. Si-uneori sint ca o craca, Singura care se-apleaca, Singura ce se framinta, Singura plinge si cinta. Singura se incovoaie De un gind ascuns de ploaie. Ca o pasare in foi. Draga mama, imi nazare Ca din briu, pe la-nserare, inviem si sintem doi.
|