Glasul pustiei

Vezi toate poeziile poetului



Pe seara ascultasem o vioara
Si parc-o auzeam intiia oara.
Deodata invia o coarda.
Cu o vibrare pin-atuncea moarta.
Un sunet ca un fulger de departe
Din strunele parute sparte
Parca ghiceau, intr-insa. de-ar fi vrut sa fie
Glasul veciei din pustie.
Se desteptara parca de odata
Basmele toate si reveria toata.

Cum poate un oftat, de numai o vioara,
Sa zbuciume suspinul de-acum si-odinioara?
Din maracini, din spini si din scaieti,
Zadarnicea o mie de poeti.

Comentarii

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia Glasul pustiei pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.



Poezii despre:

Primavara

Toamna

Iarna

Iubire

Bucurie

Viata

Flori

Boala

Singuratate

Frica

Scoala

vezi mai multe

Politica de confidentialitate



Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani