La cotetul lui Dulau,
Paznic bun si caine rau,
Vrabiile se aduna
Sa pranzeasca impreuna.
Zgribulite-n pod si-n pom,
Au vazut ducand, pe om,
Troaca mare cu pasat,
Si Dulau a si latrat.
Uriasul negru stie
Ca a pus tovarasie
Si cu vrabioii hoti
Mamaliga pentru toti.
Si, gingas cum nu se poate,
Le-a lasat-o jumatate.
|