Nu-ntirzia pe lucruri, frate, Si lasa-le necercetate.
Ca de le-ntorci urzelile frumoase, La pipait matasea se descoase. Un fir intreg, razlet, in tesatura, Leaga ruptura de ruptura Si, de te uiti prin stofa, s-a zarit Hlamida, ca de cilt lipit. -
Atitea oale zmaltuite Nu tin nici vint, pe cit sint de dogite. Si stau in sus doar intr-o doara, Cu sprijinul cojelii dinafara.
O funie de clopot vrea sa traga,
Si bronzul suna-n patru zari a doaga.
Tocmai cind cuiul trebuia sa-l bata,
Iata-l, ciocanul a sarit din coada.
Nu prinde dalta, clestele n-apuca
Si nu se-mbina stalpul de uluca.
Compasul scrie cercul strimb,
Cintarul e scalimb.
Si cotul s-a scurtat detot,
Sa faca zece coti un cot.
Si greutatile din tirizie
Se cumpanesc cu foaia de hirtie.
Un icusar e-asijderi cu lascaia. Tacu o mierla, cinta cucuvaia. Scaperi amnarul, nu mai da scinteie. Nu s-a lovit cu broasca nici-o cheie. Ce sta-ncuiat acuma sta cascat. Cheile noastre s-au incovrigat Si, strepezite-n dinte, nu se-mbuca.
Cine sopteste are dor de duca, Si cine pleaca vrea sa stea: Lipseste fitecui cite ceva.
Chemai un inger si veni un drac, Diavol, si el, de vata si bumbac. In ciutura cu lanturile noi. De-o viata scoti tarina sau noroi.
Fintinile adinci sint prihanite Si trebuiesc sleite: Nu cauta viteazul sa scoboare Drept in mocirla, pina la izvoare.
Cetatea forfoteste de papusi. Stubeiele sint pline cu capusi, Iar mierea li-e de singe in fagurii umflati De-o seama cu bojocii retezati.
Ti-as povesti o mie, pe-ndelete,
De lucruri, dar, baiete,
N-ai fi mai bun si nici mai intelept.
incruciseaza bratele pe piept
Si uita-te in sus,
La steaua din apus.
Si, daca te-ncumeti.
Ia-o din cer si-mparte-o la drumeti.
|